joi, 12 noiembrie 2015

La stomatologie

Imagini pentru stomatologie caricaturi

La stomatologie... pe bune.

București, Crângași.
Măsea făcută praf. Nenorocita se mișcă.
În drumul spre casă dau de un cabinet. "Cabinet Stomatologie" la parterul unui bloc.
Îmi fac curaj și intru.
- Săru' mâna! zic eu.
- Bună ziua, zice ea, doctorița.
- Cât costă o extracție? o întreb eu direct.
- Luați loc pe scaun, zice doamna.
- Cum, așa pur și simplu? zic eu nedumerit. Aș vrea să știu cât mă costă.
- Luați loc și vedem, vine răspunsul doamnei.
- Dar poate că nu am suficienți bani la mine. Vreți să mă așez pe scaun și să mă trezesc că îmi spuneți nu știu ce sumă pe care nu o voi putea suporta la fel de bine ca durerea asta de măsea? LA revere, îi spun eu și dau să plec.
- 250 de lei, zice doamna.
- Ce anume 250 de lei? Extracția? Păi de ce așa mult?
- La alte cabinete costă și 450 de lei, asta pentru cultura dv generală.
- Păi ce poate să coste atâta, dnă?
- Materialele, anestezia, manopera, freza, chiria, curentul, apa...
- Doamne, dar mi-e greu să cred că veți folosi ATÂTEA materiale care să justifice pretul ăsta. O fiolă de-aia de anestezic nu cred că costă mai mult de 10 lei. Mă duc și o iau de la farmacie, ce naiba. Alte materiale ce ar mai fii? Puțin tifon și patentul? Dă-l în colo de tifon, cât despre patent... cred că si-a scos deja banii de mii de ori până acum. Manopera??? Dacă ați fii sadică, mi-ați scoate măseaua gratis. Sau de pomană, dacă tot mă vedeți că mă doare. Freza? Păi vreau s-o scoateți, nu s-o frezați. Nu v-am spus că se mișcă și că e varză?
- Poate că reușim s-o salvăm, spune doamna.
- Aha, ca să mă coste și mai mult, nu? Păi cum să salvezi o măsea de minte care se mișcă? Din căte am citit și eu, e mare lucru că la 45 de ani încă o mai am. Cred că 50 de lei ar acoperi toate cheltuielile. Ar fi o sumă corectă pentru o extracție, ce naiba. Mi-o scoateți, nu mi-o plantați.
- 250. Durează 5 minute.
- De banii ăstia mă duc și iau o vodcă să mă dezinfectez, iau patentul din mașină și mi-o scot singur. Și rămân și cu bani în buzunar.
- Poate faceși vreo infecție, zice doamna.
- Lucrați și cu casa de sănătate? Mă duc la medicul de familie și-i cer o trimitere. Ce ziceți, merge așa?
- Nu lucrez cu case de sănătate, îmi pare rău, zice doamna.
- Doamnă, uitați cum facem: dacă mă scăpati de necaz în 5 minute, vă plătesc 120 de lei. Dacă durează peste 5 minute, vă dau 100 de lei. E bine?
- 150 de lei. Luați loc. În 5 minute e gata, zice doamna zâmbind.
- De ce zâmbiți? o întreb.
- Am mai negociat și cu alți pacienti, dar dv sunteți imposibil de insitent pe niște probleme pe care nu le cunoașteți. De regulă se negociază lucrările mari, implanturi, proteze... chestii de-astea, dar nu o extracție.
În timpul ultimului nostru dialog, m-am așezat pe scaunul de tortură și am stat cu gura deschisă până a terminat de spus ceea ce avea de spus, timp în care mi-a făcut o injecție, a cotrobăit puțin prin gura mea și apoi...
- Puteți să vă clătiți, am terminat, zice doamna.
- Poftim? întreb eu nedumerit.
- Clatiți-vă, am terminat.
Cobor de pe scaun, achit cei 150 de lei, mă îmbrac, îi mulțumesc și plec.
Pe drumul spre casă am stat și m-am tot gândit: Oare de unde scot oamenii ăstia prețurile astea, frate?
Spuneau unii pe la TV ca românii nu se duc la dentist regulat, să-și facă controale periodice sau mai șiu eu ce. Păi, cu prețurile astea, nu toți ne permitem să mergem la dentist. Poate că prețurile or fi bune așa cum sunt, dar nu pentru noi, ci pentru cei ce vin din străinătate. O să devenim o țară de strirbi.
Mă rog...
Pe mine m-a enervat faptul că nu a vrut să-mi spună de la început cât mă costă extracția. În loc sa-ți răspundă cât te costă, te invită să iei loc pe scaun. Medicul se apucă te treabă, te rezolva repede, îți spune că ar trebui să vii și poimâine ca să termine lucrarea și uite așa ajungi să te duci de nu știu câte ori pe la cabinetul lui. Înclin să cred că și asta este o strategie, dar... ce putem face? O sa mâncăm supe pasate si piure de cartofi. Pa.







vineri, 20 februarie 2015

Englezii de la Channel 4 au facut un documentar despre români

Salutare, români de peste tot din lume!
Poate că ați văzut sau ați aflat deja că... Nesimțiții de la Channel 4 (post de televiziune britanic) au făcut un documentar defăimător la adresa românilor. Mizeria de documentar se intitulează "The Romanians Are Coming"/"Vin românii" și prezintă poveştile a trei români ajunşi în Marea Britanie. Documentarul are ca temă aşa-zisa „invazie” a românilor în Marea Britanie, după restricţiile de pe piaţa muncii din 1 ianuarie 2014, pentru cetăţenii români şi bulgari.

Trailerul documentarului de la Channel 4 "Vin românii"



Vă mai aduceți aminte că în ianuarie 2013, guvernul britanic plănuia lansarea unei campanii publicitare negative în România şi Bulgaria, în încercarea de a-i convinge pe potenţialii imigranţi să nu vină în Marea Britanie?
La scurt timp, cotidianul britanic The Guardian demara propria campanie anti-imigraţie, „Don’t Come to Britain”, încurajând cititorii să trimită mesaje sau să creeze afişe prin care să-i convingă pe români şi bulgari să rămână acasă. Rezultatul s-a dovedit a fi totuşi mai degrabă unul ironic la adresa Marii Britanii, nu a românilor.

Personajul narator al primului episod al documentarului este un rom român pe nume Alex Fechete Petru.

Nu știu ce să zic, dar m-aș apuca să-i înjur și pe cei care au făcut documentarul și pe cei care ne-au făcut de cacao pe oriunde s-au dus, de ne știe lumea întreagă drept ȚIGANI. Ești român, ești țigan. Asta am ajuns din cauza acestei specii dăunătoare.

Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, se declară "surprins şi extrem de dezamăgit" de modul în care românii din Marea Britanie sunt prezentaţi în documentarul Channel 4, apreciind că prezentarea doar a aspectelor negative este incorectă şi discriminatorie.

"În urma publicării, de către postul de televiziune Channel 4, a sumarului de prezentare a documentarului, Ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga, a transmis o scrisoare producătorului emisiunii, Katie Buchanan, exprimând surprinderea şi dezamăgirea cu privire la conţinutul mesajului de promovare şi, totodată, speranţa că situaţia va fi corectată, că documentarul va avea un conţinut obiectiv şi nu va prezenta o imagine distorsionată a ansamblului comunităţii româneşti din Marea Britanie", potrivit unui comunicat postat pe site-ul Ambasadei României la Londra.

Ambasadorul Ion Jinga i-a trimis scrisoarea producătorului Katie Buchanan în , pe 13 februarie, cu patru zile înainte difuzarea primului episod al documentarului.

Jinga apreciază că imaginile şi fotografiile care promovează acest documentar reflectă "o percepţie distorsionată şi părtinitoare" asupra românilor din Regat şi nu prezintă realitatea socială a acestei comunităţi.

Diplomatul consideră că documentarul prezintă "doar aspectele negative care sunt izolate şi nu sunt reprezentative pentru comunitatea românească", fapt "incorect şi extrem de discriminatoriu".

Totodată, Jinga susţine că a primit mesaje de la românii din Marea Britanie care şi-au exprimat indignarea faţă de prezentarea făcută de Channel 4 într-o ţară "admirată în întreaga lume pentru modelul său de democraţie şi unde toţi cetăţenii indiferent de naţionalitate, rasă, sex sau religie sunt trataţi cu respect".

Potrivit Ambasadei, în răspunsul remis diplomatului român, producătorul serialului a arătat că acesta reflectă experienţa cetăţenilor români care, deşi provin din medii diferite, sosesc în Marea Britanie pentru a desfăşura activităţi lucrative.

Ambasada României la Londra apreciază, însă, că acest prim episod nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din Marea Britanie, având în vedere că ilustrează doar un segment social redus ca număr. "În imensa lor majoritate, cetăţenii români sunt bine integraţi în societatea britanică şi se remarcă la locul de muncă prin profesionalism, fiind apreciaţi de angajatorii britanici", precizează misiunea diplomatică, exprimându-şi speranţa că următoarele episoade vor prezenta, "de o manieră echilibrată şi reprezentativă, imaginea reală a întregii comunităţi româneşti din Marea Britanie".

Care-i problema lor, frate?
Avem studenți români care le iau bursele... pentru că suntem mai buni decât ei.
Doctorii noșri îi tratea pe ei în spitalele lor, pentru că avem doctori extraordinari de buni.
Femeile noastre sunt de zeci de mii de ori mai frumoase decât englezoaicele lor nespălate, împuțite și bețive.
La noi, berea inventată de ei(?) este mai ieftină decât este apa la ei... și se cred mari berari.
Conform britanicilor de la Top Gear, noi avem cele mei frumoase drumuri prin munți (Transfăgărășean și Transalpina pe primul loc).
Prințul lor și-a luat domenii în Romania și bagă în el dulceață de vișine și zacuscă.
Ei, britanicii, sunt cei mai mari bețivi a-i Europei... și tembeli, și obezi.
Lista poate să continue, v-o las deschisă.


vineri, 13 februarie 2015

Politicienii plang cu lacrimi de crocodil

Imagine sugestivă: "V-am făcut, futu-vă-n gură de proști"

Elena Udrea a fost mai "bârbat" decât bulangiul ăsta. Ea a avut mai multă demnitate.
Să vă ia DNA-ul pe toți, nenorociților!
Ați tăiat salriile oamenilor cu 25%. Tăierea salariilor la bugetari nu a fost de "doar" 25%, ci de 48% (vă dați seama ce a fost pe capul ălora de sunt amândoi bugetari?). Ați spus că așa o să scăpăm de recesiune, dar ați împărțit banii între voi prin diferite forme. A venit vremea să dați socoteală și acum pișați ochii la TeVe. Ai furat de la mine? Să te duci la pușcărie!
Zac în pușcărie oameni care au furat ca să nu le moară copiii acasă de foame, iar voi v-ați îmbuibat și ați împărțit bugetul țării între voi, iar acum, când DNA-ul vă leagă, plângeți ca pruncii? Nesimțiților!
Și dacă tot îi arestați și condamnați pe nenorociții ăștia pentru ceea ce au făcut, dragi procurori și judecători, s-o faceți cu recuperarea prejudiciului. Să le confiscați averile și să ajungă muritori de foame și ei și copii lor, așa cum, din cauza lor, au ajuns sute de mii de familii din țara asta a lui Papură Vodă.


miercuri, 28 ianuarie 2015

Ati citit "Monoloagele vaginului"?

Dacă vreți cartea, o găsiți aici.

Introducere
(Această introducere, aşa cum e dramatizată aici, a fost gîndită pentru trei actriţe, dar poate fi adaptată în funcţie de nevoile producţiei. Poate fi interpretată de oricîte femei.)

Frafment din text
Să începem de la acest cuvînt: vagin. Sună mai degrabă ca o boală molipsitoare, sau ca un instrument medical. “Repede, soră, adu-mi vaginul.” “Vaginul.” “Vaginul.” Nu contează de cîte ori îl spui, tot nu sună ca un cuvînt pe care ai vrea să-l rosteşti. E un cuvînt complet ridicol şi nu-i deloc sexy. Poţi să-l foloseşti în timp ce faci sex, încercînd să fii “politically correct”?! “Dragă, n-ai vrea tu să-mi mîngîi vaginul?” Moartea pasiunii. Subită.
.............................................................................
Următorul grup intervievat era format din femei între 65 şi 75 de ani. Aceste interviuri au fost cele mai usturătoare. Poate pentru că nici una din femei nu mai fusese întrebată vreodată despre vaginul ei. Una dintre ele, în vîrstă de 75 de ani, nu-şi văzuse niciodată vaginul. Şi-l spăla în baie sau sub duş, dar niciodată în mod conştient. Nu avusese niciodată un orgasm. La 72 de ani, a început să facă terapie, aşa cum se procedează în New York şi, convinsă de terapeută, într-o după-masă, s-a dus acasă, a aprins nişte lumînări, a făcut o baie, a ascultat muzică şi s-a simţit bine cu ea însăşi. A spus că i-a luat mai mult de o oră, fiindcă avea artrită, dar cînd, într-un sfîrşit, şi-a găsit clitorisul, a izbucnit în plîns. Acest monolog îi este dedicat.


De fapt, "Monoloagele vaginului" nu ete o carte, așa cum probabil ați crezut, ci un text. Un text pntru teatru. Dacă îl vreți integral, îl găsiți aici.



A fost montat un spectacol și în Romania
Foarte longeviv, spectacolul regizat de Mona Gavrilaș a stârnit interesul publicului din toată țara, care a vrut să îl  vadă și să îl revadă. Această adaptare românească a unui text american celebru și controversat la vremea apariției sale, are câteva atuuri: subiectul abordat a€“ universul feminin, cu emoțiile și trăirile specifice, viziunea regizorală care nu se bazează pe artificii, ci pe comunicarea cu publicul, care devine parte integrantă în spectacol și, mai ales, jocul actoricesc al Dianei Giubernea, care se insinuează ca o șerpoaică, reușind să își schimbe identitatea, să călătorească în timp și în spațiu, împreună cu toți cei din sală. Sursa: inculise.ro

Eve Ensler este o voce distinctă în teatrul american actual. Autoarea Monoloagelor vaginului, cîştigătoare a premiului Obie cu acest text, a fondat o mişcare mondială de luptă împotriva violenţei asupra femeilor - V-Day.
"Fără birocraţie, fără ierarhizări, dar cu multă dragoste şi cu mult simţ al umorului" (Jane Fonda), V-Day este un catalizator care promovează evenimente creative pentru a revigora spiritul antiviolenţă şi sensibilizarea opiniei publice internaţionale faţă de agresiunea sexuală, mutilarea genitală, viol şi incest. Din 1998 şi pînă astăzi, organizaţia s-a răspîndit din Statele Unite în întreaga lume, avînd peste 800 de comunităţi de eficientă acţiune, ce impun o nouă viziune asupra femeilor, feminităţii şi sexualităţii.



Simplu şi cuceritor, şocant şi duios, rafinat şi buff, spectacolul interpretat cu devoţiune şi personalitate de Monica Ristea-Horga, Roxana Marin şi Elena Purea, frînează de multe ori direcţia violentă a textului, învăluind-o într-o strategică plasticitate aparent inofensivă, transformînd de multe ori violentarea şi agresivitatea năprasnică în mîngîiere teatrală. Aclimatizat la pudoarea unui public "cultivat" şi "cunoscător", regia a tocit cu fineţe lama de oţel a bisturiului, eliberînd cu farmec şi talent drumul spre înţelegere. Mutarea accentelor nu alterează în nici un fel calitatea piesei, nici ţinta ei precisă, declarat educativă şi civică, potenţînd însă artisticitatea celor 11 monoloage atît de radicale prin expresia lor nudă. "Monoloagele vaginului este o veritabilă odă a sexului cald, echivoc, afectiv, prietenos, pasionat. Singurii inamici sunt misoginismul, ruşinea sexuală şi violenţa sexuală" - (The Nation, 5 martie 2001).

Monoloagele vaginului este o piesă-eveniment în contextul realităţii americane dintre milenii, a cărei frenezie violentă o impune cu profundă eficienţă spirituală în perimetrul uman al întregii lumi. Şocul textului provine cu precădere din francheţea spovedaniei, din excentricitatea penetrării prin implozie a detaliului frust, din inocenţa pervertită în clişee şi tabuuri de o civilizaţie ce mistifică barbaria în reguli şi conduite gelatinoase.

marți, 13 ianuarie 2015

Primarul si Zidul... de la Baia Mare


Primarul Cherecheș de la Baia Mare face arogante de nazist în fața unor jurnaliști.

În Baia Mare sunt mulți țigani si aproape toti șomeri. Cum tiganii au obiceiul sa stea la gramada, în cete sau triburi nu tocmai utile sau plăcute societății, primarul Cherecheș a făcut un zid care imrejmieste două blocuri de țigani, ca să ”salubrizeze zona” - zice el. Adica a ascuns căcatul sub preș, ca să nu se prindă nimeni. Zidul nu se vede din spațiu așa cum cred idioții că se vede Marele Zid Chinezesc.





Probabil că primarul a citit câteva chestii despre începuturile omenirii și puțin din Istoria Chinei. De ce? Păi când Dumnezeu ia făcut pe oameni, oamenii s-au gândit că decât să-și dea cu sapele în cap, mai bine își fac ziduri... ca să nu se mai uite vecinul la roșiile lui și să nu-i mai deoache capra.

După câteva miliarde de ani, chinezii au facut un zid și mai mare... pe care l-au sărit ca să se ducă prin vecini. Cică zidul ăsta al chinezilor se vede din spatiu!!! Doar nu esti prost să crezi asta, nu? Sunt autostrăzi mai mari decât zidul chinezilor și tot nu se văd din spațiu, ce dracu' !?

Să revenim la primar... O fi nazist?... O fi țara asta plină de rasiști? Știm doar ce spun străinii despre noi: o țară de țigani; cea mai mare adunătură de analfbeți din Europa.

Dar primarul a fost băiat deștept, iar zidul nu poate fi dărâmat. Zidul nu e zid, e operă de artă.

Zidul nu are porți, nu este păzit de milițieni și nu are șanțuri de apărare... Practic, zidul n-ar trebui să deranjeze pe nimeni, poate doar ca idee. Las-o-npula mea că n-ar trebui să te deranjeze ideea asta, sunt altele și mai și. Dacă nu-i deranjează pe indieni, pe tine de ce te-ar deranja? Hai să fin serioși, ăștia au skill nativ la sărit gadul. 90% din ei îl sar cu bicicleta ta în spate.

Pișam-aș pe el de zid, că a ajuns lumea să-și dea cu părerea despre el pe net... deși mi se pare util. Domnu' Oprescu, nu faci bre și matale un zid d-ăsta care să împrejmuiască un cartier sau două din București, că oamenii par a fi fericiți? Ia uitați ce spun marocanii:




sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Atentie, pariori! Toate castigurile se impoziteaza


Veste proastă pentru pariori.
Guvernul elimină pragul neimpozabil de 600 de lei pentru cîştigurile din jocuri de noroc şi introduce taxarea progresivă în trei trepte, de 1%, 16% şi 25% în funcţie de nivelul veniturilor, cotă aplicată la toate sumele încasate, până în prezent impozitul fiind de 25%, dar pe venitul net.
...În schimb, Guvernul Foamea-n Gât menţine cota unică de impozitare de 16% pentru bogătaşi. RUŞINE !

Noul sistem a fost introdus de Guvern prin ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi nu mai prevede excepţii de la impozitare pentru sume mai mici obţinute din jocuri de noroc.

Până acum, veniturile din jocuri de noroc erau impuse, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net, calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.

Acum, Guvernul Foamea-n Gât a decis ca veniturile din jocurile de noroc să fie impozitate, tot prin reţinere la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la organizatorul de jocuri de noroc, impozitare care va urca la 16% dacă veniturile din jocuri de noroc depăşesc echivalentul a 15.000 euro şi la 25% dacă veniturile depăesc echivalentul a 100.000 euro.

În acelaşi timp, dacă până în prezent era stabilit că nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu şi pentru cîştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi, noul sistem exceptează de la impozitare doar veniturile obţinute din premii aflate sub această valoare de 600 lei, nu şi pe cele rezultate din jocuri de noroc.

”Declaraţie pentru cîştigurile on-line”
Mai mult, nu vor fi impozabile la sursă veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker, astfel că aceste persoane vor fi obligate să depună la administraţia fiscală o declaraţie privind venitul realizat, pentru fiecare an fiscal, statul urmând să stabilească impozitul datorat.
Pentru aceste tipuri de jocuri, impozitul va fi de 1% pentru sumele de până la echivalentul a 14.999 euro, de 16% pentru sume cuprinse între 15.000-99.999 euro şi de 25% pentru sume care depăşesc echivalentul a 100.000 euro.

Organizatorul de jocuri de noroc va fi obligat să păstreze o evidenţă nominală a persoanelor fizice care au obţinut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro şi să le declare statului.

Buuun... Până acum se impozita din câștg doar ce era peste 600 lei. Adică, la un castig de 1000 lei îți lua  impozit de 25% din ce era peste 600 (adică 600 lei rămâneau curati, iar din restul de 400 se lua impozit 25% = 100 lei). Acum, din 1000 lei or să ia 10 lei, iar despre câștigurile mai mici... dacă aveai câștig de 202 lei și ceva bănuți acolo, sunt convins că mulți dintre noi/voi (nu toți), 2 lei îi lăsați casierilor. Așa că, ce să mai vorbim...
Oricum, dacă faci o socoteală simplă, cred că se vor aduna destui bani din impozitele astea. Mulți dintre noi își calculau cotele și banii în așa fel încât un eventual câștig să nu depășească 600 lei.
Mă gândesc la cei care, de exemplu, joacă la Loto Polonia, și chiar evenimente sportive, sume mititele pe variante combinate de-alea care la câștigul minim dau sume de 1,33 lei (de exemplu), ori să-ți ia impozit și din ăia... nici nu te mai duci să încasezi banii. Dacă nu i-ar fi impozitat, îi mai jucai odată pe un bilet.

Cred că Guvernul Foamea-n Gât s-a gândit că dacă și-a luat-o în gură cu acciza aia de au băgat-o în benzină și au scos doar un sfert din cât estimase un inteligent de acolo (nu s-au așteptat ca transportatorii să-și alimenteze mașinile înainte de a intra în țară și nici nu s-au gândit că cetățenii vor băga benzină de 50 de lei pe lună). O fi venit unul de la statistică și o fi zis că în țara, 90% din populație joacă la pariuri... "Să vedeți Șefu, ce de bani facem la buget!". Să ve deți voi ce-o să bage casele de pariuri toate loteriile la online și ce-o să vi-o luați voi în gură iar!!!!